Prima iubire, o privire nostalgică asupra trecutului plăcut sau dureros, în orice caz de neuitat, din vremea când ei, actorii, au cunoscut pentru prima dată dragostea. Regizorul Clemens Bechtel a răsfoit împreună cu actorii din spectacol jurnalele acestora, redând viaţă amintirilor legate de prima lor iubire. Într-o cabină de teatru, într-un cimitir, pe un pod sau în camera copiilor se ascunde amintirea lui, a ei, a primei iubiri. Un spectacol plin de emoţie, în care interpreţii dau viaţă pentru prima oară nu unor biografii fictive, ci propriilor experienţe.

Extrase de presă:

"Această producţie, centrată pe o temă generoasă atât pentru tineri, cât şi pentru vârstnici, are la bază conceptul regizorului german Clemens Bechtel. În regia şi cu textul acestuia nu s-a făcut o distribuţie efectivă de roluri. »Prima iubire nu este o piesă de teatru«, mărturiseşte regizorul. »Actorii nu se transpun într-un personaj, ci rămân mai degrabă ei înşişi, mai bine zis, ceea ce au fost odată«. [...] Din această expunere de sine a actorilor se naşte un spectacol care înfăţişează experienţe individuale şi trăiri foarte sensibile. Farmecul acestei producţii este conferit în mod deosebit de o abordare foarte sinceră."

(Balthasar Waitz, în: Banater Zeitung)